TOP. Ce țară conduce, de fapt, cursa tehnologică globală? Europa rămâne în urmă. Unde este lider Rusia?

Cursa tehnologică globală s-a transformat într-o competiție bipolară între SUA și China, cu Europa jucând rolul unui inovator academic, dar cât se poate de marginalizat comercial. Statele Unite își mențin poziția dominantă în tehnologiile critice ale viitorului — de la inteligență artificială și biotehnologie, până la spațiu și computație cuantică — însă decalajul față de China se reduce rapid. Europa rămâne blocată în spatele plutonului la capitolul tehnologic, arată un nou clasament publicat, în luna iunie, de cercetătorii de la Harvard, date preluate într-o analiză The Economist.

Indexul Tehnologiilor Critice 2025, elaborat de Centrul Belfer din cadrul Harvard Kennedy School, măsoară nivelul de dezvoltare tehnologică pentru 25 de state, iar estimările vizează cinci domenii-cheie: inteligență artificială, semiconductori, biotehnologie, spațiu și tehnologie cuantică. Pe baza unei scale de la 0 la 100, SUA ocupă locul 1, cu un scor global de 91, urmată de China (58) și Europa (45), aceasta din urmă fiind reprezentată de un conglomerat format din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Spania.

Foto: Shutterstock

Noile Tesla Model S și Model X facelift debutează cu prețuri majorate cu 5.000 de dolari

14:11

Cazul tânărului care și-a lăsat finanțele pe mâna ChatGPT timp de 30 de zile: „Rezultatele m-au șocat”

13:30

AI – Cea mai disputată arenă

Inteligența artificială atrage cea mai mare atenție în lumea politică. Vicepreședintele american J.D. Vance a calificat-o drept o adevărată „cursă a înarmării” în lumea contemporană. Statele Unite conduc în acest sector, datorită avantajului istoric în cercetare și grație ecosistemului construit în jurul unor giganți precum OpenAI și Nvidia. Totuși, China recuperează rapid, cu modele avansate, precum DeepSeek R1, dezvoltate la costuri mult mai mici. Totodată China beneficiază de un acces lejer la date personale și la un bazin larg de talente în inginerie și științe computaționale.

China a produs, în 2023, circa 23% din totalul articolelor științifice în domeniul AI, depășind Statele Unite (9%) și Europa (15%). India, a zecea în clasamentul general și a șaptea în secoturl AI, deși bogată în ingineri și utilizatori de internet, este încetinită de lipsa investițiilor și a datelor de antrenament pentru modele lingvistice de mare amploare.

Foto: Shutterstock

Semiconductori – Inovație americană, producție asiatică

Cursa pentru inteligența artificială este alimentată de domeniul semiconductorilor, care au cea mai mare pondere în index. Deși America rămâne lider în proiectarea de cipuri, Asia de Est domină producția. China, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud depășesc America în capacitatea de manufactură și în accesul la materiale specializate.

China nu produce cipuri de ultimă generație, dar volumul mare al producției de cipuri standard o propulsează în clasament. Indexul ignoră însă blocajele critice din lanțul global de aprovizionare: compania olandeză ASML (locul 15) este singurul producător al echipamentelor de litografie extremă, esențiale pentru cipurile de top, iar Taiwan găzduiește TSMC, responsabilă pentru circa 90% dintre cele mai puternice tranzistoare fabricate azi.

Foto: Shutterstock

Biotehnologie, pentru spațiu și cuantic – Bătălii strânse

SUA conduc în domeniul biotehnologiei, datorită progreselor făcute în domeniul vaccinurilor și în inginerie genetică, însă China a avansat rapid în producția farmaceutică și în formarea de specialiști. Europa, deși performantă în cercetarea academică, nu reușește să transforme cunoștințele în produse comerciale.

În sectorul spațial, Rusia obține cel mai mare scor dintre toate domeniile, un ecou al erei sovietice, dar rămâne irelevantă în celelalte tehnologii critice. În zona computației cuantice, SUA și China domină, în timp ce Europa încearcă să țină pasul.

Riscuri pentru leadershipul american

Avansul Americii în domeniul tehnologiei nu este garantat. Conform cercetătorilor de la Harvard, politicile administrației Trump – în special restricțiile privind imigrația elitelor și tăierile de fonduri pentru cercetare – riscă să submineze fluxul de idei și talente care a alimentat, vreme de decenii, superioritatea tehnologică a SUA. Atacurile retorice ale președintelui la adresa universităților prestigioase, precum Harvard, nu ajută.

În schimb, ascensiunea Chinei este organizată și pragmatică, cu accent pe aplicabilitate practică mai mult decât pe teorie. Într-o lume în care dominația tehnologică înseamnă putere economică, militară și geopolitică, întrebarea nu mai este cine inventează cele mai bune unelte, ci cine le implementează primul.

America rămâne în frunte, dar nu mai este singură. Cursa tehnologică globală s-a transformat într-o competiție bipolară între SUA și China, cu Europa jucând rolul unui inovator academic marginalizat comercial. Într-un context geopolitic tot mai tensionat, investițiile strategice în cercetare, educație și infrastructură tehnologică devin factorii decisivi ai puterii globale. Cine nu ține pasul, riscă să devină dependent.